Mental Health Zone | Upitniku
Upitnik dă teškoćur kari óminji doživiléšći dăpă događaju dă traumă
Kum anj împărcă ku voj resursur kum să osmislienj podrška dă psihă, nji arugănj la voj kit să ispunulec asta upitnik dă teškoćur ku kari daură aku vă aflăc. Ovisno dă odgovorurljé avoštri, éjśé vic afla informacijur śe pućec sîngur să făśec kum ac potaknali oporavku hăl prirodnă dăpă događaju dă kriză kari ac avut šă kum să pristupulec la podrška śe vă poći da stručnjaku. Odgovori avoštri ăs povjerljivă. Slăbut kit sv prekinilec să umpljec asta upitnik kind gođi vi voje.
Aša, priśipenj kă pućec să fijec zabrinută nu numa dă voj nego šă dă alci. Dakă ăj ala slučaj, nji arugănj la voj kit su împărcăc asta platformă ku alci dakă smatralec ka ar puce fiji zainteresirană dă sadrđajur kari lji dăđenj.
1.
Vă sîmcăc trišć, vă să plînźi ukă žalalec maj mult vrémi?
Tuga îj emociji îm afel situacijur îm kari pirđenj pă śeva dă śe nju stat tari šă dă śe šćenj emocionalno ljigac. Osjećaju dă tugă nji ažută să priśipenj kit u fost vrednă aje śe anj pirdut, nji arată totu śe nji ibizéšći šă śe anj pućenapoj kit să aflănj šă ku vrémé nji ažută să prihvatalenj śe anj pirdut šă promjenurljé kari vinji. Važno îj kit să nji dăđenj vremi kit să fijenj trišć šă să nji înăcănj ku situacije nóvă šă kustu făr dă osobă ukă stvară kari anj pirdut. DakV avec prilikă, svîtec dă ajé kum vă sîmcăc ku osobă kari vi bliskă. Osjećaju kă śinjiva nji priśepi šă sîmcă kuz noj dauna, kă ščenj apukac šă kă maj dăparći avenj vredostur îm kust, nji ažută kit să vinjenj maj îm njenći k sebi dăpă iskustvurljé helj teškă.
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
2.
Šćec anksioznă ukă spărjoš maj mult dă śe réc inače?
Kînd šćenj suoćenă ku događaj kari nji ugrozuléšći, frika poći să fiji korisnă emociji daje kă je faśi friš să reagirilenj, să povećilenj šansurljé să kustănj šă să nji zaštitilenj. No, dăpă događaju kari nju ugrozulit, osjećaju dă frikă ukă anksioznost znak îs kă emocijurljé anpštri îs usmjerenă pă dogažaju śe u trikut ( ukă pă ala događaj kari tek u fij), a nu pă ajé śe nji să događaléšći aku. Ku alčiljé vorbi, organizmu anostru rîmănji pobuđen šă îm stanji dă pripravnost makar totu mar u trikut. Ȋm alafel situacijur korisno îj kit să să primjenilaskă orikići tehnikur kari nji punji opă pămînt ukă relaksaciji. LINK
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
3.
Sîmcăc mari rušînji ukă kă šćec dăvină păntru iskustvur helj bolă šă dă iskustvur păntru kari avec teškoćur
Rušînje šă krivnje îs osjećajur kari poći să să pojavalaskă daje kă anj doživilit događaj dă trauma, anj fost îm mogućnost kit su nu pućenj izbjegavali ukă pîntru alčilje reakcijur pă trauma kari proživilenj šă/ukă lji arîtănj. Orikići reakcijur dă trauma poći kit să fifji să să skep, să ći burulešć, kă ješć înđicat ukă oparaliziran, tari să plînź, napad dă panikă ukă fulušîje daje kă aj rîmas îm kust. Dăpă događaju dă trauma óminji să gînđešći ś ear fi putut să fakă ukă să šćimbi događajurljé. Događaju dă kriză šă trauma îs nepredvidljivă šă afar dîm kontrola anostră šă îm večină dă slučaj nu pučenj njimika să fîśenj ( ka kum ăs ozljedurlje dă tjelă ukă morće lu alci óminj).
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
4.
Sîmcăc mirg, bjes ukă šćec razdražljivă maj mult dă kîn še rec manti?
Lăngă uobičajenă rekacijur dăpă događaju dV kriză spadalešći šă razdražljivotu, mirgu šă bjesu ka rezuktat dă napetost dă tjelă šă mentalnă napetost, nemir šă potresenost. Mulc ominj kari ur avut teškă iskustvur să întrabă pă šefel način ur zaslužulit să lji să događalaskă aje, ala događaj proživilešći ka mari nepravdă. Mirgu îj reakcije ha prirodnă kind gînđenj să šćimănj situacijur dajej normalno kit să fijenj mirgiš šă iritabilnă. Ăažno îk kit să priśipenj kă mirgu poći kit să je pă eje kari gîđešći să vă ažući să vă đe podrškă, daje svîtec ku jej šă dăđecălji prikilă kit să ščiji kum vă sîmcvc šă să vă đe proctor kari vi potreban.
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
5.
Avec stalno simptomur ka kum îj trămurala, ći dori kapu, nu poc mînka, aj promjenur îm voji dă seks, aj durem îm tjelă ukă ješć čar bićag?
Maj elfel rekacijur dă tjelă îs uobičajenă dăpă situacijur dă stress ukă događaj dă trauma. Dăpă ahel događajur karis nepredividivă šă nu pučenj să avenj pă jej kontrolă. Važno îj kit să avenj um rutună šă kontrolă pă kust. Apukăcăv ku briga dă voj. Pă asta link pučec afla informacijur kari vur puće ažuta šă să vă fiji dă korist. LINK
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
6.
Avec problem ku kulkare, kum să vă furi somnu, avec morur dV nopće maj mult dă kind inače?
Bun somn îj tari važnă dă sănătaće avostră ha dă psihă šă ha fizičkă. Slab somn îj ljigat ku depresiji, ankzioznost šă ku alćilje teškoćur, a osjećaju neugodnă ka zabrinutost aduši pîn la teškoćur kînd nu ći poc kulka šă nu ći poc mîndru kukla nopće. Aša, mulc óminj dăpă događaju dă kriză napoj doživilešći ista ukă sličnă događajur îm somn, daje poći să să ivaskă frika kit să lji furu napoj somnu. LINK
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
7.
Vă gînđec stalno dă događajur kari ur trikut makar kă nu gînđec să vă gînđec dă ajé?
Dăpă događaju dă trauma šă kriză mulc óminj să gînđešći dă aje śe su dogodulit. Mulc ominj kari ur doživilit iskustvă hunđi ur fost ugroženă doživiléšći napoj éljé gîndur ukă sliś kari lji întorśi napoj îm ala događaj kari lur doživilit. Važno îj kit să avenj rutină kari nju puce ažuta kit să nji gînđenj dă stvarur kari nji să dogoduléšći aku, maj pucîn energiji kit să punjenj pă eje događajur kari nju făkut trauma îm noj. Daje îm aktivnosturlje avoštri uključulec ajé śe plăśec, čitilec, družulecăvă ku familijé ukă ku urtaś, ujtăcăvă la film, šitilec, žukăcăvă ku kupiji avoštri. Osigurulecăvă vremi dă somn, obrokur šă dă aktivnost kind god vi cave prilikur. Dakă šćec spremnă šă avec osobă lu kari înkriđec, pućes săj spunjec gîndu avostru, kum vă sîmcăc šă aje śe vu su dogodulit. Aje poći să vă ažući să punjec događaju pă ala lok hunži nu vu uznemirili. Dakă nu avec pă njime ukă nu vujec să spunjec +kum vă sîmcăc, svîtec ku stručnjakur dă sănătaće ha mentalnă karis dostupnă dapro dă voj.
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
8.
Primjetilec la voj promlemur ku koncentracijé, nu vă pućes aduśi îm fiti, nu pućes aduśi odlukă?
Stresu, gîndu kari vă uznemiriliešći la mulc óminj ometilešći pažnje śe poći utjecili pă pamćenje avostră ka šă pă gîndu kari avec manti. Ȋm period dăpă događaju dă kriză normalno îj kit să doživilenj teškoćurljé šă pamćenje šă să nji sîmcănj rastreseno šă dekoncentrirano. Dakă avec prilikă šă smatralec kă vă poći ažuta, skrijec obavezurljé šă stvarurljé kari vis važnă kit să lji ščijec, ka šă gîndu ku kari vă purtăc šă ac gînđi săl osvjestilec, objasnalec avojvă sîngur šă suočulecăvă ku jel.
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
9.
Primjetilec kă nu avec vremi dă éljé stvarur kari vă făśe să fijec zadovoljnă?
Dăpă kriza śe anj avutu, óminji îm milći rîndur ari teškoćur ku motivacijé šă ku kustu śefél kusta manti. Mulc spunji kă ari osjećaj kă kă kustu alor îj împrărăt pă kustu dă manti šă kusti dăpă događaju dă trauma. Orikic óminj sîmcă kă îs dăvină dakă află putuljă ukă užitak îm maj élfél aktivnostur, dakă ur pirdut pă óminj kari ljis ré tari bliskă. Kum njanj păzî sănătće šă kapacitetu kit să nji pućenj duđi brigă dă noj šă dă alci óminj kari njis važnă, trăbu să nji dăđenj motivacijă kit să înśirkănj să nji opustulenj šă să fijenj napoj fîloš. Gînđecăvă dă éljé stvarur kari manti vă fîśe să fijec făloš (pučes punji pă piparoš) šă înśirkăc bar una dîm jelji kari ac puće aku su înśirkăc. Aje poći să fiji družulală , valum kînčit, arugală, film, šetnji pîm prirodă ukă altu oblik dă brigă dă voj ukă avovă zabavă kari vă pasalešći. Unjir pućenj afla užitak îm aktivnostur dă kari nu avenj manti voji. Ȋnśirkăc maj udat dăpă unu răgaz ku maj mulći aktivnostur.
VAŽNO: Ȋm razdoblji dăpă događaju dă kriză, pučenj să fijenj posebno ranjivă šă sklonă dă alcohol, cigareći šă alčilje drogur ka šă maj elfel ponašanji. Kit god nji să veđi kă îj dă pucănă vrémi, poći să viji pîn la ozbiljnă problemur daje îj važno kit să nu nji ponašalenj aša kind šćenj pod stresom ukă patalenj.
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Ne
10.
Šćec îm nemogućnost kit să fîśec aktivnosturljé dă totă zî ka kum îs skulala dîm pat, skăldătura ukă kit săc faš dămănkat daje kă ći sîmcij kă ješć opterećen ku problemur ku kari trîbu ću suočiliešć?
Ȋm period dăpă kriza dă događaj, una vremi pučec avé teškoćur ku aktivnostur kari vis re manti îm rutină šă lji fîśec îm totă zî. Dalkă avec ominj kari vis bliskă šă dostupnă să vă đe podrškă, nu vă rupec dă ajé, dušec să vă ažući îm lukru îm kuljibă să vă ažući dă kupij. Skulăcăvă stalno îm ista śas, mînkăc redovito šă duśec brigă dă voj šă dă higijena avostră kum ac puce manti kit să vă întrimăc. Dakă primitilec kă maj mult dă dov-tri zîlji nu avec pućeri šă kapacitet dă brigă dă voj sîngur ukă dă kupij, važnoj kit să kutăv ažutor.
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
11.
Ac văzut kăîm zadnji vrémi šćes sîngur šă skăpăc dîla alci óminj ukă šćec tari ovisnă dă alci óminj?
Dăpă śe nju su dogodulit događaju dă kriză nji sîmcănj kă hej śe nor pîcăt ka noj, nu nji póći priśépi kum nji sîmcănj. Pućenj să fijenj mirgiš. Iritabilnă šă pljinj dă frustraciji păntru kari nji poći fij grov să svîtenj ku alci. Aša, dakă u făkut događaju alci óminj, aje poći să răstunji sîmcere anostră šă kit înkriđenj lu alci. Enjij kit să nji lonj vrémi dă noj kînd avenj potrebă să fijenj sîngur, ali podrška dăla ominji dă kari nju stat îj važnă faktor kit să vinjenj napoj îm rutina še u avenj manti kum njanj întrimanji kum manti. Ȋnśirkăc kit să fijec kum maj multă vrémi kuk u ominji ku vari vă sîmcăc mîndru šă putuljic, kutăc dăla jej podrškă kînd vu trăbuji.
Dakă teškoćurljé karis éjé skrišă să javalešći maj mult dă kind inače, izaziviléšći patnji šă trajaléšći maj mult dă una lună, ala îj znak kă trăbu kit să kutăc ažutor dă la strukă. Kînd kutăc ažutor dă la strukă aje nuj znak kă šćes slab, alaj znak kă šćec pućernjiś. Aša, rekacijurljé dă događaju dă trauma poći să fiji odgodulići, daje loc sama la jelji šă loc sama la gîndu avostru, emocijur šă tjeă kum vac osiguruli podrškă kari vi potrebnă kit să vă pučec cănje stanje dă psihă šă sănătaće ha mentalnă.
Nu – pučec mérźi pă alčiljé pitanjur
12.
Unjir kind óminji doživiléšći valum situaciji ukă rekaciji kari trajaléšći multă dobă să gînđéšći śeva kit săš fakă aluj săngur ukă lu alci. Ac avut afel gînd îm zadnji vremi ukă ac avut plan kum să lji făśec?
Unjir kind sîmcănj kă patnje nu pučenj su izdržălenj, nji sV poći viđe kă aje nu u treśi nikad. Ipak, maj mulc óminj să întramă ku vrémé kum fuźi, a mulc dîm jej îm asta procec kapătă šă maj nóvi kvalitetur šă pićeri maj léfko kit să să dukă ku situacijurlje dă kust kar îs tari teškă. Činjenica kă šćec éjśé šă čitilec asta spunji dă pućere šă voje avostră kit să vă ažutăc šă să kustă makar kă vi teško šă trîbu vă suočilec ku problemur mar.
Kum av kîpăta îm ata tren podrškă kari vă trbuju kit să aflăc način ku kari vu fij maj léfko kit să vă suočulec ku problemurljé, vă dăđenj savjet kit să čimăc pă stručnjaku dă ănătće ha mentalnă kum maj friš. Ćimăc pă osobur dîm organizacijur kari djelovuléšći îm zajednica ata ukă pă doktur kum var uputuli la stručnjkalk kari vu da maj bună podrškă.
Ȋm klinika dă psijijatriji šă medicina dă psijijatriji – KBC Zagreb lukră CENTRA DĂ STANJÉ DĂ KRIZĂ ŠĂ DĂ PREVENCIJĂ DĂ SUICID huinđi pućec vinji făr kit să ivec făr dă uputnică dă la 8 pîn la 20 śasur ukă pučec čima pă telefon 01 2376 470 dă la 0 pî 24 śasur.
Nu
Čitilec predlogurljé šă savjeturljé kari var puće să vă fijă korisnă ukă să rišile problemur karu ur vinjit dîm valum kriză.
