Mental Health Zone | Uvodu
Śe îj događaju dă kriză (traumă)?
Događaju dă kriză (traumă) îj kînd dămtrudată valum događaj djeluvulešći pă um gîrmadă dă óminj kari îs akulo. Uključuléšći događaj kari ar pučé să fiji anumé să perž pă śinjiva, valum stvară ukă śeva tari vredno śe îj važno dă unu ukă dă grupă šă vinji pîn la patnji gata la toc kari u înśirtakt făr dă aje kit îj fizički ukă pisihički bălaur šă sănăt pîn la afél događaj.
Osoburljé pă kari lju apukat događaju dă kriză nu poći sînguri să savladalaskă ku ščijéré šă vještinurljé kari lji koristiléšći la alčilje situacijur dă stres ukă problemurljé dă kust.
Događajurljé dă kriză îs afel događajur kari pă una osobă utjeciléšći ( furat, însîljală, nesreći pă drik) šă događaj kari pogoduléšći pă éljé skupinur (kînd śinjiva fură šă ari oružur, katastrofur dă prirodă, kriză dă izbjeglicur, tabără, napadu dă terorišć, pandemiji).
Śe îj kriza dă psihă?
Kriza dă psihă îj stanji la kari u vinjit pîn la śeva ka događaju dă kriză kari să póći viđé pîm rekacijur kari poći vinji la događaj, dîpă jel, ali šă ka rekacijurljé dîpă ala događaj.
Kriza dă psihă pućenj su kunušćenj dă pă éšće znakur:
- Kînd sîmcij kă perž kontrola
- Kînd ješć rastresen šî smeten
- Kînd ći je gîndu
- Kînd ješć tari uznemiren šă kînd înerc ku kustu śe kustaj pîn aku
- Kînd ći sîmcij kă ješć tari milos
Situacijurlje dă kriză poći tari să utjecilaskă pă uvjerenje anostră dă:
- Să fiji lume šă cara sigurnă, noj sîngur šă anovă óminj pă kari lji plăśenj
- Să înkriđenj lu alci óminj šă društvur, majtari dakă u vinjit događaju dă kriza ka rezultatu hunđi u avut omu mîna
- Kontrola pă ajé śe nju su dogoduli îm kust
- Vrednusturlje anoštri pîm elje sliś kari nus mîndri, kînd ći sîmcij kă ješć dă njimik, a unjir šă ći afljij rušunat šă dăvină la hej śe ur rîmas îm kust
- Intimi kînd nji gînđenj kă alci ominj nu nji priśepi, kînd ći sîmcij kă ješć maj dăparći dă toc šă kînd nu înkrež îm óminj
Óminji poći maj élfél să reagirilaskă pă događaj kari-j una, no îm zîljiljé šă săptămînjiljé dăpă događaju dă traumă, ominji gustă rekacijur dă stres dă kari svîtenj maj dăprći.
Rekacijurljé dă stres šă dă traumă vinji odma dîpă događaj, no póći să să pojavalaskă maj dapaoj ka rekacijé kari ar puće să fiji ka um uzrok dă rekaciji dă događaj kari pă ala om îl întorśi îmnapoj îm élśi događaju dă traumă.
ĺm mulći slučajur stanje dă kriza dă psihă să întorši kînd ći sîmcij kă ješć sigurnă, îmnapoj kînd vij îm rutină šî kînd kapic povjerenje dă la zajednică.
Anumé, órikic dămtri noj dă rînd dă aje kă nu pućenj kustu aša kum šćenj învăcac, maj îm njenći iskustvur dă kust ukă potrebur dă valum podrškă, stanje dă kriză să póći înlunźi, a unjir poći să fiji ozbiljnă posljedicădă sînătaćé dă tjelă šă firé. Mulc óminj îm kustu alor înśarkă bar unu događaj dă kriză ukă traumă, mulc dîmtri noj šă maj mulc dîm jej.
Ata platformă îj naminilită lu toc kari ur doživilit iskustvă ku kriză šă ari gînd să vă đe informacijur, să vă đe pućeri šă podrškă pă kaljé avostră pă kari vic întrima.
VAŽBNO SĂ ŠČIJ!
Rekacijurljé dă događajurljé dă traumă îs:
- Tari neugodnă
- Svojstvenă gata lu toc óminji kari ur proživilit traumă
- Nus ka znaku kăs slab ukă ku voj śeva nuj benj
- Póći trajali ku săptămînjiljé, ali ša orikići lunj
- Poći să viji odma dîpă iskustva dă traumă, ali šă ku lunjinjljé ( unjir čak šă ku aji dă zîlji) dîpă aje
Ajišé să faśi dă afel rekacijur kari nus normalnă îm okolnosturljé îm kari nji su dogodulit.
Kari-s éljé rekacijur dă kriză dă kari trăbuji să kutănj ažutor dă la strukă?
Ĺm purtare ku maj élfél rekacijur pă traumă dă stres, gata lu toc anovă nji poći ibi podrška dîla strukă ( psiholog ukă psihoterapeut), a alu orikic dĺmtri noj poći să fijă potrebnă šă podrška dă afel vrăžur kari poći să nji ĺntremi maj friš a kari lji skriji doktoru, specijalistu dĺm psihijatriji.
Kînd avenj problem ku sĺnătaćé, dă aje unj kuta sî nji ažući doktoru. Kînd nji dóri đinćiljé, unj mérźi la zubar. Ipak mulc dă frikă nor mérźi la doktur să lji ažući dă frikă să nu să gînđaskî dă jej kă-s slab, mentalno bićéź („bulînž“) ukă lji frikă să nu svîtaskă alci óminj urît dă jej. Kînd ći duś să koc săc ažući kînd ci teško, aje-j odlike dă éje kari-s hrabr, svjesnă šă samostalnă óminj kari ari sîntătósă firi šă póći să dukă brigă dă jej sîngur.
Aša, važno îj să šćijenj kă mulc óminj kari mérźi la stručnjak dă sănătaće ha mentalnă nus mentalno bićéź šă anume dakă ći duś la stručnjaku dă sănătaćé ha mentalnă trîbu să ščij kă nu u da njimika afară, pă ćinji rîmnînji dakă vi spunji lu śinjiva kă aj fost la jel săc ažući.
Ĺm tablică îs rekacijur dă stresu dă traumă kari arată kă aj potrebă să koc săc ažući stručnjaki
- Teškoći ku koncentracije, kînd nu poc săc aduś îm firi
- Teškoćur kînd trîbu să aduś odlukur
- Kînd ješć zubunjit
- Mulći gîndur dămtrudată
- Kăn ći gînđešć ćar dă događa, kînd învărćešš sliśilje šă zvuku šă nuc poc titi njimika
- Nu poc objektivno să ći ujc pă situacijur
- Kînd aj iskrivljen doživljaju dă vrémi
- Kînd njimik nari smisao
- Kînd perž interesu dă totu
- Kînd ći krivilešć kă ješć sîngur dăvină
- Kînd ješć zubunjit šă aj morur nopciljé / nu ći poc kulka
- Kînd ći gînđešć šă aj idejur săc jej kustu
- Kînd aj dăgînd šă plan să povredilešć pă śinjiva
- Kînd nu šćij hunđi ješć ( kînd ješć pirdut îm vrémi šî lok)
- Kînd ăc vinji îm oč sliśilje dîm valu događaj ka kum ar fij jară ajé
- Kînd aj mulći morur nopcilje
- Kînd bulunzăšć ku vorbilje ( kînd viđenj ukă auzănj śeva śe alci nu veđi njiś auđi)
- Deluzijur ( înkriđenj ukă nji gînđenj îm śeva śe nuj anume aša, npr. Nji gîđenj kă śinjiva nji lajargă, kă avenj mari pučéri)
- Nu pućenj să aduśenj odlukur délj jednostavnă.
Rekacijur dă stresu dă traumă
- Šok, nu înkriđenj
- Nji sîmcănj ka hej gol
- Nu šćenj ajiśe ( gîndu anostru-j énđiré, nu aku)
- Nji sîmcănj ka hej „înđicac“
- Nji sîmcănj ka hej furac šăizoliranj dăla alci
- Dăvină, rušînji, sumnji îm činji
- Anksioznost
- Nu nji sîmcănj sigurnă
- Nji sîmcănj kă šćenj slab, kă nu nji póći njima ažuta
- Nemir
- Iritabilnostu, mirgu
- Šćimbare dă raspoloženji
- Tugă, plîns
- Kînd šćenj făloš kă anj rîmas ăm kust
Kînd trîbu să koc săc ažući stručnjaku?
- Kînd kapic napad dă panikă
- Ĺm mulči rîndur ponavlalešć rekacijurlje dă emocijur kari nus uobičajenă îm situaciju îm kari šćenj ( npr. Tari rîž)
- Bălaur šă tari mari gînd kăješć dăvină
- Tari intenzivnă emocijur ( tari mulći emocijur dămtrudată)
- Multă dobă kînd ći sîmcij sîngur , kă hăl gol
- Mari gînd šă očaj, kînd ći gînđešć kă nuc poći ažuta njimé
Rekacijur dă stresu dă traumă
- Kînd aj problem îm svat ku alci óminj
- Kînd aj smanjalći aktivnosturljé šă produktivnosturljé
- Kînd ješć tari mirgiš,, ći svăđešć ku alci
- Hipreaktivnă ( tari ješć aktivnă, ku mult energiji)
- Kînd aj problem ku kulkaré
- Kînd trăskărešć dîpă tot zvuku
- Kînd ješć tari ći njită
- Kînd ći săđešć ku familijec
- Plănsu
- Kînd ći tărîj îm ćinji ukă gînđešć să fij sîngur
- Kînd béj mult butură, cigareći, tableći
- Kînd ci tari frikă să fij sîngur ukă să fuź dălînkă óminj
- Kînd nu poc să faś zadatkurljé kari aj gănđit
- A kari majnti lji făśej făr dă teškoći
Kînd trîbu să koc săc ažući stručnjaku?
- Kînd nu poc duśi briga dă činji sîngur šî să faś obavezurlje kari ći ašćaptă ăm totă zî
- Rekacijurlje kari ugrozuléšći sigurnostu lu osoba sîngură ukă lu alci óminj
- Kînd ješć tari hiperaktivn (tari ješć aktivnă, ku mult energiji)
- Kînd ješć nepokretan / nu poc să umbljij
- Kînd ješć mut
- Kînd să ponavlaléšći ponašanjé kari-j karakerističnă dămhej tînjir ( npr. Ljigănala)
- Mirgu kari îj neprikladnă
- Bătajé šă dălóda
- Kînd n ući poc kontroluză
- Kînd nu poc să aj kontrolă pă plîns kari trajaléšći multă dobă
- Kînd ći slăbož îm aktivnostur kari ari mari rizik (kari faśi štetă anovă šă alu alci)
- Ponašanje ha antidestruktivnă šă antisocijalnă (kînd povredilešć pă ćinji sîngur ukă pă alci óminj)
- Mulći nesrećur / kînd naj avut dăgînd săc faś śeva
- Znakurljé kă ješć ovisnă dă śeva
Rekacijur dă stresu dă traumă
- Tari îc bači sufljitu
- Kînd ći dóri kapu, gutupa ukâ spata, kînd amicăšć, ješć slabă, trîmur, téško sufljij, ći dóri îm gít ukă îm čept
- Kînd sîmcij ka „glonžu îm kît“
- Tari reakcijur pă događajur kari vinji dîmtrudată
- Kînd šćimb apetitu
- Kînd ći fóri mišićiljé šă sîmcij kă ješć napetă
- Kînd ći dóri injima ša aj problem ku probava
- Kînd nu poc mînka, ci rov, aj grižă, ći dóri rînza
- Kînd ješć ćinjit, nu ći poc kulka
- Kîn çi znujulešć nópće
- Agitiranost
- Kînd slăbêšći sînătaće kari nuj njiś aša bună
- Kînd că să šćimbă zua kînd vinji pă ćinji
- Kînd să šćimbă voje dă seks šă ponašanji
Kînd trîbu să koc săc ažući stručnjaku?
- Teškoćur ku suflaré
- Hiperventiliranjé
- Kînd nuj pulsu bun ukă ći dóri îm čept
- Amicala
- Dămtrudată ci rov ukă ći înkorž
- Nu poc svîti ukă nu priśep
- Dămtrudată ći dóri taru kapu
- Kaž źos
- Multă dobă burăšć šă aj proljev
Rekacijur dă stresu dă traumă
- Mirgu pă dimizov
- Kînd îkrež îm fimizov
- Kînd afljiv alta vjeră
- Kînd fuź dîm zajednica dă vjeră
- Kînd nu înkrež îm njimik
Kînd trîbu să koc săc ažući stručnjaku?
- Kriza dă vjeră ku tari rekacijur
- Kînd perž vjera ( la éljé osobur la kari manti lji ré vjera tari važnă)
- Gîndu opsesivnă ( vinji făr dă voje anostră) tematika dă religiji
- Vjera kari koristilenj kompulzivno ( npr. Arugare šă alci ritualur kari nu dă ugoj să lukrij altu lukru kari lukrij îm totă zî)
- Kînd aj halucinacijur ukă deluzijur kari îs ljigaći dă vjeră
Dakă la činji primitilešć smetnjur karis oznaćalići ku farba ha rošiji îm stupu hîl đirept îm tablă vă savjetilenj să kutăc ukă să ćimăc ažutor dăla omoinji karis stručnă dă sănătće ha mentalnă kum ac kăpăta am asta tren podrškă kum să aflăc način ku kari majléfko ac puće să rišilec teškoćurljé ku kari vă aflăc. Čimăc pă psiholog, psioterapeut, pă dokturu avostru ukă pă éljé organizacijur kari lukră îm zajednica avóstră ukă vă póći mîna la stručnjak kari vă poći da podrškă.
VAŽNO!
Dakă viđec kă vi aša tari téško šă vă gînđec să vă fîśec śeva ukă alu altu śinjiva, važno îj kit să čimc odma să vă ažići. Dakă nu avec pristup la stručnjak dă sănătaće ha mentalnă ukă la doktur kari vă poći mîna la śinji pučec să vă obratalec, aje pućes faśi aša kit să mÎrźec la hitna.
Napadu dă panikă
Napadajurljé dă panikă îs kînd ji lu śinjiva tari frikă šă/ukă sîmcă tjeskobă la sufljit, kari ari mari rekaciji. Să dogoduléšći kînd nu nji pritiléšći oposnostu karij îj daprópi dă noj.
Simptomurljé îs: tari baći sufljitu, trîmurala, teškoćur ku suflare šă amicala. Napadaju dă panikă trajaéšći dăla 5-20 min.
Ajiśé pućec afla orikic savjetur kari vă póći ažuta:
Suflare:
Šćijenj kîj teško ali vu smirili sustavu dă vînj. Punjec una mînă pă injimă šî pînśet loc zrak pîm nas šî slăbuzăc pîm gură bar 10 rîndur
Aduśecăvă îm firi kă:
„Osjećaju kă mă afluv îm valum situaciji ha opasnă una îj dîm simptomur dă panikă“
„Aku am napad dă panikă, ali jel ku vréme ur fuźi, numa trîbu să fjuv strpljiv/ă.“
„Šă asta u tréśi- ka kum uvik tréśi“
Stimulec sîmcére avostră:
Dă ažutor vă poći fi jaje kit să vă cînjev îm asta vrémi šă să înśirkăc să vă putuljec. Kum ar fij, pučec apuka orikići stvarur, punjec uréći la szukur karis pă lîngă voj, bé um kljištar dă apă, ucăr umblăc…
Osvijstilec śe să događaléšći:
Zîśecîvă kă avec napad dă panikă. Kînd šćij kă aj napad dă panikă šă kă aj kapacitet dă jel, maj rép u tréśi šă ajé vu smirili.
Nu vă burulec ku jel:
Daură vă să auđi kăj nelogično, ali unuj dîm način karij efektivnă kit să pućec să vă purtăc ku napadaju dă panikă îj kit să triśec pîm jel, a nu să vă opirilec. Jel ăj ka valu kari vinji šă fuźi sîngur.
Reference
Pregrad, J. (1996). Stres, trauma, oporavak. Zagreb: Društvo za psihološku pomoć
https://dpp.hr/wp-content/uploads/2020/07/Stres_Trauma_Oporavak-min.pdf
WHO (2011) Psychological first aid: Guide for field workers https://www.who.int/publications/i/item/9789241548205
Médecins du Monde Belgique (2016). Psihološka prva pomoć.
Heath, A., Mashuga, H. & Arens, A. (2015). Effects of a Conscious Breathing Intervention on Emotion and Energy Flow: https://sophia.stkate.edu/ma_
Walker, M. (2018). Why we sleep. Penguin Books.
https://www.webmd.com/balance/what-is-box-breathing
https://caps.arizona.edu/grounding#senses
https://blissfulkids.com/mindfulness-exercises-for-kids-teddy-bear-belly-breathing/
https://au.reachout.com/articles/how-to-challenge-negative-thoughts
https://www.getselfhelp.co.uk/docs/SafePlace.pdf
